Toate definitiile
NEUMBLÁT, -Ă, neumblați, -te, adj. 1. (Despre drumuri, locuri) Care este puțin umblat, pe care se trece rareori; pe unde nu au trecut niciodată oamenii; p. ext. care nu este populat; pustiu. 2. (Despre oameni) Care a călătorit puțin. [Pr.: ne-um-] – Ne- + umblat.
NEUNÍRE, neuniri, s. f. (Rar) Lipsă de unire, de înțelegere (între mai multe persoane, colectivități etc.); neînțelegere. [Pr.: ne-u-] – Ne- + unire.
NEURÁL, -Ă, neurali, -e, adj. Care face parte din sistemul nervos, care este în legătură cu sistemul nervos. ♦ Canal neural = șanț care brăzdează ectodermul embrionului, din pereții căruia ia naștere sistemul nervos. [Pr.: ne-u-] – Din fr. neural.
NEURASTÉNIC, -Ă, neurastenici, -ce, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f., adj. (Persoană) bolnavă de neurastenie. 2. Adj. Privitor la neurastenic; specific neurasteniei. [Pr.: ne-u-] – Din fr. neurasthénique.
NEURASTENÍE, neurastenii, s. f. Boală caracterizată prin tulburări funcționale ale scoarței cerebrale, care se manifestă prin dureri de cap, insomnie, oboseală, depresiune psihică, anxietate, palpitații, sufocări etc. [Pr.: ne-u-] – Din fr. neurasthénie.
NEURASTENIZÁ, neurastenizez., vb. I. Refl. și tranz. A (se) îmbolnăvi de neurastenie. [Pr.: ne-u-] – Din neurastenie.
NEURASTENIZÁNT, -Ă, neurastenizanți, -te, adj.(Rar) Care produce neurastenie. [Pr.: ne-u-] – Neurasteniza + suf. -ant.
NEURASTENIZÁT, -Ă, neurastenizați, -te, adj. Bolnav de neurastenie; p. ext. cu nervii slăbiți, sensibilizați. [Pr.: ne-u-] – V. neurasteniza.
NEURÍNĂ, neurine, s. f. Substanță organică toxică care se găsește de obicei în materiile intrate în putrefacție. [Pr.: ne-u-] – Din fr. neurine.
NEUROCHIRURGÍE s. f. Ramură a chirurgiei având ca obiect bolile sistemului nervos care necesită o intervenție chirurgicală. [Pr.: ne-u-] – Din fr. neurochirurgie.
NESPERÁT, -Ă, nesperați, -te, adj. (Despre un eveniment fericit) Care nu a fost sperat (dar s-a realizat); p. ext. care întrece așteptările. – Ne- + sperat (după fr. inespéré).
NESPORTÍV, -Ă, nesportivi, -e, adj. Care se abate de la regulile disciplinei sportive, care încalcă sportivitatea. – Ne- + sportiv.
NESPÚS, -Ă, nespuși, -se, adj. Care nu poate fi spus, exprimat, descris, evaluat (atât este de mare, de intens, de tare etc.), inexprimabil, indescriptibil; p. ext. nemaipomenit, extraordinar. – Ne- + spus.
NESTABÍL, -Ă, nestabili, -e, adj. Care nu are stabilitate; instabil. ♦ (Despre un corp chimic) Care se descompune sau se transformă cu ușurință. – Ne- + stabil.
NESTABILITÁTE s. f. Proprietatea de a fi nestabil; instabilitate. – Ne- + stabilitate.
NESTATÓRNIC, -Ă, nestatornici, -ce, adj. Care nu este statornic; schimbător, inconstant. – Ne- + statornic.
NESTATORNICÍE s. f. Lipsă de statornicie; inconstanță. – Ne- + statornicie.
NESTĂPÂNÍT, -Ă, nestăpâniți, -te, adj. Care nu poate fi oprit; care nu se poate stăpâni; nestăvilit, nedomolit, năvalnic. – Ne- + stăpânit.
NESTĂVILÍT, -Ă, nestăviliți, -te, adj. Care nu este sau nu poate fi (ușor) stăvilit, oprit; nestăpânit, năvalnic, impetuos; p. ext. irezistibil. – Ne- + stăvilit.
NESTEMÁTĂ, nestemate, adj. (în sintagma) Piatră nestemată (și substantivat, f.) = mineral rar, cu aspect atrăgător și duritate mare, folosit mai ales pentru podoabe; piatră prețioasă, piatră scumpă. ♦ P. ext. (Rar) De piatră scumpă. [Var.: nestimátă adj.] – Cf. lat. aestimatus.
NESTERILIZÁT, -Ă, nesterilizați, -te, adj. Care nu a fost supus sterilizării. – Ne- + sterilizat.
NESTIMÁT, -Ă, nestimați, -te, adj. (Înv.) Neprețuit (1), inestimabil. – Cf. lat. inaestimabilis, fr. inestimable.
NESTIMÁTĂ adj. v. nestemată.
NESTINGHERÍT, -Ă, nestingheriți, -te, adj. Care nu este stingherit; liber să acționeze în bune condiții. – Ne- + stingherit.
NESTINGÍBIL, -Ă, nestingibili, -e, adj. (Rar) Care nu poate fi stins, oprit, potolit. – După fr. inextinguible.
NESTÍNS, -Ă, nestinși, -se, adj. Care (mai) arde (cu putere), care nu poate fi stins; (despre foc) viu, iute. ♦ Var nestins = var în forma în care iese din cuptorul de calcinare a pietrei de var. ♦ Fig. (Despre sentimente, senzații) Care nu se curmă, nu încetează sau nu poate fi atenuat, domolit, potolit; care durează etern, veșnic (cu aceeași intensitate). – Ne- + stins.
NEUZÁT, -Ă, neuzați, -te, adj. Care nu este degradat, deteriorat, stricat (prin folosire îndelungată). [Pr.: ne-u-] – Ne- + uzat (după fr. non-usé).
NEUZITÁT, -Ă, neuzitați, -te, adj. Care nu se folosește în mod curent; (rar) neobișnuit. [Pr.: ne-u-] – Ne- + uzitat.
NEV, nevi, s. m. Tumoare benignă a pielii, uneori colorată în brun, cenușiu sau albastru. – Din lat. naevus.
NEVALORIFICÁT, -Ă, nevalorificați, -te, adj. Care nu este pus în valoare, pentru care nu s-a făcut ceva spre a primi o anumită valoare, a cărui valoare nu este scoasă în evidență. ♦ (În special despre surse de energie, materii prime) Care nu este folosit în procesul de producție spre rentabilizare. – Ne- + valorificat.