Toate definitiile
NEOXIDÁBIL, -Ă, neoxidabili, -e, adj. (Rar) Inoxidabil. [Pr.: ne-o-] – Ne- + oxidabil. (după engl. non-oxidable).
NEOXIDÁT, -Ă, neoxidați, -te, adj. (Despre metale) Care nu este oxidat. [Pr.: ne-o-] – Ne- + oxidat.
NEOXIGENÁT, -Ă, neoxigenați, -te, adj. (Despre păr) Care nu a fost decolorat prin tratare cu apă oxigenată; p. ext. nevopsit. ♦ (Despre persoane) Cu părul blond natural. [Pr.: ne-o-] – Ne- + oxigenat.
NEOZEELANDÉZ, -Ă, neozeelandezi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Noii Zeelande sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține neozeelandezilor (1) sau Noii Zeelande, privitor la neozeelandezi sau la Noua Zeelandă. [Pr.: ne-o-ze-e-] – Din fr. néo-zélandais.
NEOZÓIC, -Ă, neozoici, -ce, s. n., adj. 1. S. n. Ultima eră geologică, care cuprinde timpul scurs de la sfârșitul mezozoicului până în zilele noastre. 2. Adj. Care se referă la neozoic (1), care aparține neozoicului. [Pr.: ne-o-zo-ic] – Din fr. néozoíque.
NEOZONIZÁT, -Ă, neozonizați, -te, adj. Care nu (mai) conține ozon. [Pr.: ne-o-] – Ne- + ozonizat.
NEPALÉZ, -Ă, nepalezi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Nepalului sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține nepalezilor (1) sau Nepalului, privitor la nepalezi sau la Nepal. – Din fr. népalais.
NEPĂMÂNTEÁN, -Ă, nepământeni, -e, adj. (Adesea substantivat) Care nu este de pe pământ, care nu are caracterul lucrurilor de pe pământ; nepământesc; fig. care pare din altă lume. – Ne- + pământean.
NEPĂMÂNTÉSC, -EÁSCĂ, nepământești, adj. Nepământean. – Ne- + pământesc.
NEPĂRTINÍRE s. f. (Pop.) Imparțialitate, obiectivitate. – Ne- + părtinire.
NEPĂRTINITÓR, -OÁRE, nepărtinitori, -oare, adj. (Pop.) Imparțial, drept, obiectiv. – Ne- + părtinitor.
NEPĂSÁRE s. f. 1. Lipsă de griji, de frământări; situație, stare în care se află cel lipsit de griji, de frământări. ◊ Loc. adv. (Pop.) În nepăsare = nepăsător, vesel. 2. Lipsă de interes față de ceea ce se petrece în jur; indiferență, indolență, apatie; pasivitate. – Ne- + păsare.
NEPĂSĂTÓR, -OÁRE, nepăsători, -oare, adj. Care nu-și face griji, necazuri; calm, senin; (curent) care nu manifestă nici un fel de interes față de ceea ce se petrece în jurul său; indolent, apatic; indiferent. – Ne- + păsător (înv. „grijuliu” < păsa).
NEPĂTÁT, -Ă, nepătați, -te, adj. Care nu este pătat; fig. curat, neprihănit: nevinovat. – Ne- + pătat.
NEPĂTRÚNS, -Ă, nepătrunși, -se, adj. 1. Care nu este sau nu poate fi pătruns, străbătut; impenetrabil; spec. prin care nu răzbate lumina; întunecat, întunecos; p. ext. des. ♦ (Despre figură, ochi) Care nu trădează gândurile, sentimentele; impenetrabil. 2. Fig. Care nu poate fi pătruns cu mintea, de neînțeles; tainic, misterios, necunoscut. – Ne- + pătruns.
NEPÉR, neperi, s. m. Unitate de măsură a nivelului de transmisiune al unui semnal electric sau acustic. – Din fr. néper.
NEPERÉCHE adj. invar. (Despre numere întregi) Impar. – Ne- + pereche.
NEPERISÁBIL, -Ă, neperisabili, -e, adj. Care nu este perisabil. – Ne- + perisabil.
NEPERMANÉNT, -Ă, nepermanenți, -te, adj. Care nu are caracter permanent; care funcționează o perioadă de timp determinată. – Ne- + permanent (după fr. non-permanent).
NEPERMÉTRU, nepermetre, s. n. Instrument de măsură a atenuării unei mărimi fizice, gradat în neperi. – Din fr. népermètre.
NEPIERITÓR, -OÁRE, nepieritori, -oare, adj. Care este menit să reziste timpului; care este destinat să trăiască veșnic în amintirea oamenilor; care este destinat gloriei, celebrității eterne; nemuritor. – Ne- + pieritor.
NEPILDUÍT, -Ă, nepilduiți, -te, adj. (Înv.) Pentru care nu există asemănare sau precedent, fără precedent, unic; excepțional, extraordinar. – Ne- + pilduit (înv. „exemplificat” < pildui).
NESTRĂBĂTÚT, -Ă, nestrăbătuți, -te, adj. Care nu este (încă) sau nu poate fi străbătut. – Ne- + străbătut.
NESTRĂMUTÁT, -Ă, nestrămutați, -te, adj. 1. Care nu se clintește sau nu poate fi mutat din loc, care rămâne fix, stabil; p. ext. trainic, durabil. 2. Fig. (Despre oameni și acțiunile lor, despre întâmplări etc.) Care nu poate fi clintit, schimbat; statornic, ferm, hotărât. – Ne- + strămutat.
NESTRICÁT, -Ă, nestricați, -te, adj. (Pop.) Întreg, intact; nevătămat. ♦ Neatins de vicii. – Ne- + stricat.
NESTRUCTURÁT, -Ă, nestructurați, -te, adj. Care nu are (încă) o structură bine definită. – Ne- + structurat.
NESUFERÍRE s. f. (Rar) Aversiune; dușmănie. – Ne- + suferire.
NESUPRAVEGHEÁT, -Ă, nesupravegheați, -te, adj. Care nu se află sub supraveghere, sub control. – Ne- + supravegheat.
NESUPÚNERE, nesupuneri, s. f. Lipsă de supunere; atitudine, faptă etc. care contravine legii, unor dispoziții etc. – Ne- + supunere.
NESUPÚS, -Ă, nesupuși, -se, adj. Care refuză să se supună, să respecte o lege, o dispoziție; care se răzvrătește. – Ne- + supus.