Toate definitiile

IMUTÁBIL, -Ă, imutabili, -e, adj. (Rar) Care rămâne veșnic același, care nu se schimbă; permanent, constant, imuabil. – Din lat. immutabilis.

IMUTABILITÁTE s. f. (Rar) Calitatea a ceea ce este imutabil; permanență, fixitate, imuabilitate. – Din fr. immutabilité, lat. immutabilitas, -atis.

IN VÍTRO adv. (În legătură cu modul de experimentare a unui proces fiziologic, biofizic etc.) În afara organismului viu; în laborator. – Loc. lat.

IN VÍVO adv. (În legătură cu modul de experimentare a unui proces fiziologic, biofizic etc.) În interiorul organismului viu. – Loc. lat.

IN MEMÓRIAM adv. În memoria (cuiva), în amintirea (cuiva sau a ceva). – Expr. lat.

IN EXTÉNSO loc. adv. Pe larg, în detaliu; în întregime. – Loc. lat.

IN EXTRÉMIS loc. adv. 1. Silit de împrejurări, neavând altă posibilitate; în ultimă instanță. 2. Pe patul de moarte, în ultimul moment al vieții. – Loc. lat.

IM²- Element de compunere cu sens negativ și privativ, formând substantive, adjective, verbe. [Var.: in¹-] – Din fr., lat. in-.

IN¹- Element de compunere cu sens negativ și privativ, formând substantive, adjective, verbe. [Var.: im²-] – Din fr., lat. in-.

IN² (1) s. m., (2) inuri, s. n. 1. S. m. Plantă erbacee textilă și oleaginoasă, cu tulpina subțire, ramificată în partea superioară, fibroasă, cu frunze mici, înguste și cu flori albastre sau albe, care are numeroase utilizări (Linum usitatissimum); p. restr. sămânța acestei plante. ◊ In galben = plantă erbacee cu flori galbene (Linum flavum). 2. S. n. Fir obținut prin prelucrarea inului² (1); p. ext. pânză făcută din aceste fire. – Lat. linum.

INABÍL, -Ă, inabili, -e, adj. (Livr.) Neîndemânatic, stângaci; neabil. – Din fr. inhabile, lat. inhabilis.

INABILITÁTE s. f. (Livr.) Lipsă de abilitate; stângăcie. – Din fr. inhabilité.

INABORDÁBIL, -Ă, inabordabili, -e, adj. (Livr.) Care nu poate fi abordat; inaccesibil, neabordabil. – Din fr. inabordable.

INACCEPTÁBIL, -Ă, inacceptabili, -e, adj. Care nu poate fi acceptat, admis; neacceptabil. – Din fr. inacceptable.

INACCEPTÁRE s. f. Refuz de a accepta; neacceptare, respingere. – După fr. inacceptation.

INACCESÍBIL, -Ă, inaccesibili, -e, adj. Care nu este accesibil, la care nu poți ajunge; neaccesibil, inabordabil. – Din fr. inaccessible, lat. inaccesibilis.

INACCESIBILITÁTE s. f. Însușirea sau starea de a fi inaccesibil. – Din fr. inaccessibilité.

INACOMODÁBIL, -Ă, inacomodabili, -e, adj. Care nu se poate acomoda cu o situație, cu o persoană etc.; inadaptabil. – Din fr. inaccommodable.

INACORDÁBIL, -Ă, inacordabili, -e, adj. Care nu se poate acorda sau atribui. – Din fr. inaccordable.

INACTÍV, -Ă, inactivi, -e, adj. 1. Care nu activează, care este fără activitate; care nu face nimic; pasiv. 2. (Chim.; despre substanțe, elemente) Care nu reacționează. – Din fr. inactif.

INACTIVÁ, inactivez, vb. I. Tranz. 1. A face să devină inactiv; a anihila, a suprima. 2. (Chim.) A face să nu reacționeze; a neutraliza. – Din fr. inactiver.

INACTIVÁRE, inactivări, s. f. Acțiunea de a inactiva și rezultatul ei. – V. inactiva.

INACTIVÁT, -Ă, inactivați, -te, adj. Care a devenit inactiv. – V. inactiva.

INACTIVÍSM s. n. (Rar) Accentuare a atitudinii inactive; mod de viață care evită contactul cu lumea exterioară. – Din germ. Inaktivismus.

INACTIVITÁTE s. f. Lipsă de activitate; pasivitate. – Din fr. inactivité.

INACTUÁL, -Ă, inactuali, -e, adj. Care nu este actual; neactual. [Pr.: -tu-al] – Din fr. inactuel.

INACTUALITÁTE s. f. Lipsă de actualitate; însușirea sau starea de a fi inactual. [Pr.: -tu-a-] – Din fr. inactualité.

INACȚIÚNE, inacțiuni, s. f. (Rar) Lipsă a oricărei acțiuni. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. inaction.

INACUZÁBIL, -Ă, inacuzabili, -e, adj. Care nu poate fi acuzat; nevinovat. – Din fr. inaccusable.

INADAPTÁBIL, -Ă, inadaptabili, -e, adj. Care nu se poate deprinde, acomoda cu o situație nouă; inacomodabil. – Din fr. inadaptable.