Toate definitiile
PROFUZIÚNE, profuziuni, s. f. (Livr.) Cantitate mare, mulțime de...; abundență, bogăție. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. profusion, lat. profusio, -onis.
PROGÁDIE, progadii, s. f. (Reg.) Curte a unei biserici folosită ca cimitir. [Var.: prográdie s. f.] – Din sl. podŭgradie.
PROGENÍE, progenii, s. f. (Med.) Prognatism. – Din germ. Progenie.
PROGENITÚRĂ, progenituri, s. f. Vlăstar, urmaș, odraslă; pui de animal. – Din fr. progéniture.
PROGERÍE, progerii, s. f. (Med.) Îmbătrânire prematură a țesutului cutanat. – Din fr. progérie.
PROGESTERÓN s. n. v. progesteronă.
PROGESTERÓNĂ s. f. Hormon care se formează în ovare și care este indispensabil în procesul de reproducere. ♦ Medicament preparat cu acest hormon. [Var.: progesterón s. n.] – Din fr. progestérone.
PROGLÓT s. n. v. proglotă.
PROGLÓTĂ, proglote, s. f. (Biol.) Fiecare dintre segmentele corpului unui vierme inelat, cestod. [Var.: proglót s. n.] – Din fr. proglottis.
PROGNÁT, -Ă, prognați, -te, adj. Caracterizat prin prognatism. – Din fr. prognathe.
PROGNATÍSM s. n. Conformație a feței omului care constă în proeminența anterioară (în formă de bot) a maxilarelor sau a arcadelor dentare ale acestora. – Din fr. prognathisme.
PROGNOSTÍC s. n. v. pronostic.
PROGNOSTICÁ vb. I v. pronostica.
PROGNOZÁ, prognozez, vb. I. Tranz. A elabora o prognoză; a prevedea. – Din prognoză.
PROGNOZÁRE, prognozări, s. f. Acțiunea de a prognoza. – V. prognoza.
PROGNOZÁT, -Ă, prognozați, -te, adj. A cărui apariție sau desfășurare a fost prezentată anticipat. – V. prognoza.
PROGRADÁRE, progradări, s. f. (Geol.) 1. Proces de lărgire și de înălțare spre uscat a unei plaje. 2. Mărire a concentrației în carbonați și în alte săruri în orizonturile superioare ale solului. – Din engl., fr. progradation.
PROGRÁDIE s. f. v. progadie.
PROGRAMÁ, programez, vb. I. Tranz. 1. A organiza o activitate potrivit unui program; a fixa, a stabili un program conform căruia urmează să se desfășoare o activitate; a cuprinde pe cineva sau ceva într-un program de activitate. 2. A planifica pe cineva la o anumită dată pentru rezolvarea unei probleme. 3. A introduce un program (5) într-un calculator în vederea rezolvării unei probleme. – Din fr. programmer.
PROGRAMÁBIL, -Ă, programabili, -e, adj. Care poate fi sau trebuie să fie programat. – Din fr., engl. programmable.
PROGRAMÁRE, programări, s. f. Acțiunea de a programa și rezultatul ei. ♦ Operația de elaborare a programului în vederea rezolvării unei probleme la calculatorul electronic. – V. programa.
PROGRAMÁTIC, -Ă, programatici, -ce, adj. Care cuprinde un program (2), privitor la un program; înscris, fixat într-un program, care se desfășoară conform programului. ◊ Muzică (sau lucrare, compoziție etc.) programatică = muzică, lucrare, compoziție care își propune să ilustreze o temă dată. – Din germ. programmatisch.
PROGRAMATÍSM s. n. Caracterul unei muzici programatice; curent care promovează muzica programatică. – Cf. programatic.
PROGRAMATÓR, -OÁRE, programatori, -oare, s. m. și f. Persoană specializată în întocmirea programului (5) unui calculator. – Din fr. programmateur.
PROGRÁMĂ, programe, s. f. (De obicei cu determinările „școlară” sau „analitică”) Document școlar care stabilește volumul cunoștințelor și sistemul lor de predare pentru o anumită clasă ori an de studii și la un anumit obiect de studiu, în cursul unui an de învățământ. – Din rus. programma.
PROGRÉS, (2) progrese, s. n. 1. Dezvoltare, în linie ascendentă; mers înainte, evoluție. 2. Dezvoltare, schimbare în bine datorită căreia se ajunge la un rezultat scontat ori se atinge un anumit scop. – Din fr. progrès, lat. progressus.
PROGRESÁ, progresez, vb. I. Intranz. 1. Trecere la etape, stări, niveluri calitativ superioare, manifestată în diferite domenii ale vieții sociale (economic, cultural, moral etc.); a face progrese, a înainta, a propăși; a avansa; a se dezvolta. 2. (Despre boli) A evolua; a se agrava; a se intensifica. – Din fr. progresser.
PROGRÉSIE, progresii, s. f. (Mat.) Șir finit de numere care derivă unul din altul urmând anumite reguli. ◊ Progresie aritmetică = șir de numere care are proprietatea ca fiecare termen al său, afară de primul, să se obțină din cel care îl precedă, prin adăugarea unui număr constant, numit rație. Progresie geometrică = șir de numere care are proprietatea ca fiecare termen al său, în afară de primul, să se deducă din cel care îl precedă, prin multiplicarea lui cu un număr constant, numit rație. – Din fr. progression, lat. progressio, -onis.
PROGRESÍST, -Ă, progresiști, -ste, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Partizan al progresului pe plan politic, social, economic etc. 2. Adj. Care ține de progres ori de progresiști (1), privitor la progres sau la progresiști; care promovează, susține progresul; progresiv (2). – Din fr. progressiste.
PROGRESÍV, -Ă, progresivi, -e, adj. 1. Care înaintează, progresează, se dezvoltă continuu. ◊ Impozit progresiv = impozit care crește procentual, pe măsura măririi sumei impozabile. (Fon.) Asimilare (sau asimilație) progresivă = asimilație în care sunetul modificat se află situat după cel care exercită influența modificatoare. 2. (Înv.) Progresist. – Din fr. progressif.