Toate definitiile
EXTRAPARLAMENTÁR, -Ă, extraparlamentari, -e, adj. Care nu face parte din parlament; din afara parlamentului. – Din fr. extra-parlementaire.
EXTRAPERITONEÁL, -Ă, extraperitoneali, -e, adj. Situat în afara peritoneului. [Pr.: -ne-al] – Din fr. extrapéritonéal.
EXTRAPLÁT, -Ă, extraplați, -te, adj. (Despre obiecte) Foarte plat. – Din fr. extra-plat.
EXTRAPLEURÁL, -Ă, extrapleurali, -e, adj. Situat în afara pleurei. [Pr.: -ple-u-] – Din fr. extrapleural.
EXTRAPOLÁ, extrapolez, vb. I.Tranz. A face o extrapolare. – Din fr. extrapoler.
EXTÉRN, -Ă, externi, -e, adj., s. m. și f. I. Adj. 1. Care se află așezat în afară; din afară, exterior; străin. ♦ Politică externă = politica unui stat față de celelalte state. (Mat.) Unghi extern = unghi format de o latură a unui triunghi cu prelungirea altei laturi; unghi format de două drepte tăiate de o secantă și aflat în afara dreptelor. 2. (Despre medicamente) Care se aplică numai pe suprafața corpului. II. S. m. și f. 1. Elev, ucenic care locuiește și ia masa în afara școlii sau a locului unde învață meseria. 2. Student în medicină care, în urma unui examen, este admis să facă practică în spital. – Din fr. externe, lat. externus.
EXTEROCEPTÍV, -Ă, exteroceptivi, -ce, adj. (Anat.; despre căile sensibilității) Care transmite centrilor nervoși stimuli din mediul extern. – Din fr. extéroceptif.
EXTEROCEPTÓR, exteroceptori, s. m. (Anat.) Organ din sistemul nervos central care receptează stimuli din mediul extern. – Din fr. extérocepteur.
EXTINCTÍV, -Ă, extinctivi, -e, adj. Care duce la înlăturarea efectelor unui act juridic. – Din fr. extinctif.
EXTINCTÓR, -OÁRE, extinctori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care are proprietatea de a stinge. 2. S. n. Aparat care servește la stingerea incendiilor; stingător. – Din fr. extincteur, lat. extinctor, -oris.
EXTÍNCȚIE, extincții, s. f. Stingere, slăbire (a unei acțiuni, a unei oscilații etc.). ♦ Micșorare sau anulare a intensității unui fascicul de lumină. [Var.: extincțiúne s. f.] – Din fr. extinction.
EXTINCȚIÚNE s. f. v. extincție.
EXTÍNDERE, extinderi, s. f. Acțiunea de a (se) extinde și rezultatul ei; întindere, mărire, lărgire. – V. extinde.
EXTINGÍBIL, -Ă, extingibili, -e, adj. Care poate fi stins; spec. (despre acțiuni judiciare) care trebuie stins. – Din fr. extinguible, lat. exstinguibilis (după stinge).
EXTIRPÁ, extírp, vb. I. Tranz. 1. A scoate, a înlătura pe cale chirurgicală un organ sau o porțiune dintr-un organ (bolnav); a exciza. 2. Fig. A distruge complet; a nimici, a stârpi. [Prez. ind. și: extirpez] – Din fr. extirper, lat. exstirpare.
EXTIRPÁBIL, -Ă, extirpabili, -e, adj. (Med.) Care poate fi extirpat. – Din fr. extirpable.
EXTIRPATÓR, -OÁRE, extirpatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care extirpă. 2. S. n. Mașină agricolă care servește la distrugerea rădăcinilor buruienilor și la afânarea stratului superficial al solului. – Din fr. extirpateur, lat. extirpator, -oris.
EXTIRPÁȚIE, extirpații, s. f. Extirpare. – Din fr. extirpation.
EXTISPÍCIU, extispicii, s. n. Cercetare a măruntaielor păsărilor pentru prezicerea viitorului. – Din lat. extispicium.
EXTORCÁRE, extorcări, s. f. Acțiunea de a extorca și rezultatul ei; extorsiune. [Var.: estorcáre s. f.] – V. extorca.
EXTORSIÚNE, extorsiuni, s. f. (Rar) Extorcare. [Pr.: -si-u-] – Din fr. extorsion, lat. extorsio, -onis.
EXTRA- Element de compunere care înseamnă: a) „afară (de)”, „(în) afară”, „deosebit (de)” și care servește la formarea unor adjective; b) „superior”, „ultra-”, „foarte” și care servește la formarea unor adjective. ◊ (Folosit izolat) Vin extra. Mazăre extra. – Din fr. extra-, lat. extra.
EXTRAATMOSFÉRIC, -Ă, extraatmosferici, -ce, adj. De dincolo de atmosfera terestră. [Pr.: -tra-at-] – Din fr. extra-atmosphérique.
EXTRABUGETÁR, -Ă, extrabugetari, -e, adj. Care nu este înscris în buget, care se face în afara bugetului. – Din fr. extra-budgétaire.
EXTRACELULÁR, -Ă, extracelulari, -e, adj. Care se află în afara celulelor, care nu ține de celule. – Din fr. extracellulaire.
EXTRACONJUGÁL, -Ă, extraconjugali, -e, adj. Referitor la relațiile din afara căsătoriei; adulterin; extramarital. – Din fr. extraconjugal.
EXTRACONSTITUȚIONÁL, -Ă, extraconstituționali, -e, adj. În afara prevederilor constituției. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. extraconstitutionnel.
EXTRACONTÁBIL, -Ă, extracontabili, -e, adj. (Despre calcule, situații, lucrări etc.) Care se efectuează pe baza unor date procurate pe alte căi decât cea contabilă. – Extra- + contabil.
EXTRACORPORÁL, -Ă, extracorporali, -e, adj. Care se află în afara corpului. – Extra- + corporal.
EXTRÁCT, extracte, s. n. 1. (Ieșit din uz) Copie a unui act, scoasă dintr-un registru (de stare civilă). 2. Substanță sau amestec de substanțe chimice preparat prin concentrarea până la un anumit grad a produselor extrase din diferite materii vegetale sau animale, proaspete sau uscate. – Din lat. extractus, germ. Extrakt.