Toate definitiile
UNIÁX, -Ă, uniacși, -axe, adj. (Min.; despre cristale) Cu o singură axă optică. [Pr.: -ni-acs] – Din fr. uniaxe.
ÚNIC, -Ă, unici, -ce, adj. 1. Care este unul singur, numai unul în genul, de felul său. 2. Care nu poate fi asemănat cu nimic (datorită însușirilor sale excepționale); excepțional, incomparabil. [Acc. și: uníc] – Din lat. unicus, fr. unique.
UNICAMERÁL, -Ă, unicamerali, -e, adj. (Despre parlamente) Care este constituit dintr-o singură adunare reprezentativă. – Uni1- + cameră.
UNICAPSULÁR, -Ă, unicapsulari, -e, adj. (Despre fructe) Care constă dintr-o singură capsulă; (despre plante) al cărui fruct e format dintr-o singură capsulă. – Din fr. unicapsulaire.
UNICARPELÁR, -Ă, unicarpelari, -e, adj. (Bot.; despre fructe sau ovare) Care are o singură carpelă. – Uni1- + carpelă + suf. -ar.
UNICÁT, unicate, s. n. Exemplar unic dintr-un document, dintr-o publicație, dintr-un obiect. – Din germ. Unikat.
UNICELULÁR, -Ă, unicelulari, -e, adj. Care este format dintr-o singură celulă; monocelular. – Din fr. unicellulaire.
UNICITÁTE s. f. Însușirea de a fi unic. – Din fr. unicité, it. unicità.
UNICOLÓR, -Ă, unicolori, -e, adj. Care are o singură culoare; uni2. – Din fr. unicolore.
UNICÓRD, -Ă, unicorzi, -de, adj. Care are câte o coardă pentru fiecare notă. Instrument muzical unicord. - Din fr. unicorde.
UNICÓRN, -Ă, unicorni, -e, adj. (Zool.) Care are numai un corn. – Din fr. unicorne.
UNICUSPÍD, -Ă, unicuspizi, -de, adj. (Despre organe vegetale sau formații anatomice) Cu un singur vârf. – Din fr. unicuspidé, engl. unicuspid.
UNIDIMENSIONÁ, unidimensionez, vb. I. Tranz. (Rar) A face să devină unidimensional. [Pr.: -si-o-] – Uni1- + dimensiona.
UNIDIMENSIONÁL, -Ă, unidimensionali, -e, adj. Cu o singură dimensiune. [Pr.: -si-o-] – Din fr. unidimensionnel, engl. unidimensional.
UNIDIMENSIONALITÁTE s. f. Însușirea de a fi unidimensional. [Pr.: -si-o-] – Din engl. unidimensionality.
UNIDIMENSIONÁRE, unidimensionări, s. f. (Rar) Acțiunea de a unidimensiona. [Pr.: -si-o-] – V. unidimensiona.
UNIDIMENSIONÁT, -Ă, unidimensionați, -te, adj. (Rar) Care are o singură dimensiune; unidimensional. [Pr.: -si-o-] – V. unidimensiona.
UNIDIRECȚIONÁL, -Ă, unidirecționali, -e, adj. Care are loc, se face, se propagă într-o singură direcție. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. unidirectionnel.
UNIEMBRIONÁR, -Ă, uniembrionari, -e, adj. Care are un singur embrion. [Pr.: -ni-em-bri-o-] – După fr. uniembryonné.
UNIFAMILIÁL, -Ă, unifamiliali, -e, adj. Făcut pentru o singură familie. [Pr.: -li-al] – Uni1- + familial.
UNIFICÁ, unífic, vb. I. Tranz. 1. A face un întreg din mai multe părți; a realiza o unitate; a uni3. 2. A cuprinde într-un sistem unic; a face să fie unitar. A unifica ortografia. – Din fr. unifier, it., lat. unificare.
UNIFICÁRE, unificări, s. f. Acțiunea de a unifica și rezultatul ei. – V. unifica.
UNIFICATÓR, -OÁRE, unificatori, -oare, adj. Care unifică sau contribuie la unificare. – Unifica + suf. -tor. Cf. it. unificatore, fr. unificateur.
UNIFLÓR, -Ă, uniflori, -e, adj. (Despre plante) Care are, care face o singură floare. – Din fr. uniflore.
UNIFOLIÁT, -Ă, unifoliați, -te, adj. (Despre plante) Care are o singură frunză. [Pr.: -li-at] – După fr. unifolié.
UNIFÓRM, -Ă, uniformi, -e, adj., s. f. 1. Adj. (Adesea adverbial) Care are permanent și pe toată întinderea sau durata aceeași formă, aceeași înfățișare, aceeași intensitate, aceeași viteză, aceeași desfășurare etc.; care este la fel, constant, lipsit de variații. 2. S. f. Îmbrăcăminte croită după un anumit model și purtată în mod obligatoriu de membrii unor instituții (armată, școală etc.). – Din fr. uniforme, lat. uniformis, -e.
UNIFORMITÁTE s. f. Însușirea sau starea a ceea ce este uniform. – Din fr. uniformité, lat. uniformitas, -atis.
UNIFORMIZÁ, uniformizez, vb. I. Tranz. A da un caracter uniform, a face să fie uniform. – Din fr. uniformiser.
UNIFORMIZÁRE, uniformizări, s. f. Acțiunea de a uniformiza și rezultatul ei. – V. uniformiza.
UNIFORMIZÁT, -Ă, uniformizați, -te, adj. Cu caracter uniform. – V. uniformiza.