Toate definitiile
NONSÉNS, nonsensuri, s. n. Ceea ce este lipsit de înțeles; vorbă, faptă fără rost; absurditate. – Din fr. non-sens.
NONSTÓP adj. invar., adv. (Care este) fără întrerupere; continuu. – Din engl., fr. non-stop.
NONȘALÁNȚĂ s. f. (Livr.) Indiferență; degajare (ostentativă). – Din fr. nonchalance.
NON TRÓPPO loc. adv. (Indică modul de executare a unei compoziții muzicale) Nu prea mult. – Loc. it.
NONVALOÁRE, nonvalori, s. f. Lipsă de valoare. – Non- + valoare (după fr. non-valeur).
NONVIOLÉNȚĂ s. f. Doctrină social-politică care neagă necesitatea violenței ca mijloc de acțiune politică. [Pr.: -vi-o-] – Din fr. non-violence.
NOOSFÉRĂ s. f. (Fil.) Ansamblu al sistemelor de informație, cunoaștere și valorizare specifice ființei umane. [Pr.: no-o-] – Din fr. noosphère.
NOPTÁTEC, -Ă adj. v. noptatic.
NOPTÁTIC, -Ă, noptatici, -ce, adj. Care are loc noaptea, de noapte; nocturn. ♦ Întunecat, întunecos. [Var.: noptátec, -ă adj.] – Noapte + suf. -atic.
NOPTICÍCĂ s. f. Diminutiv al lui noapte; noptiță. – Noapte + suf. -icică.
NOPTICOÁSĂ, nopticoase, s. f. Plantă erbacee cruciferă cu frunze dințate, cu flori purpurii-violete sau albe, cultivată ca plantă meliferă sau pentru mirosul puternic pe care îl răspândesc seara florile ei; mirodenie (1) (Hesperis matronalis). – Noapte + suf. -icoasă.
NOPTÍȚĂ, noptițe, s. f. 1. (Rar) Nopticică. 2. (Bot.) Barba-împăratului. – Noapte + suf. -iță.
NORADRENALÍNĂ s. f. (Biol.) Hormon analog adrenalinei care se găsește în glanda suprarenală și în terminațiile nervilor simpatici. – Din fr. noradrénaline.
NÓRĂ, nurori, s. f. Soția cuiva considerată în raport cu părinții soțului ei. ◊ Expr. A intrat nora-n blide, se spune despre o femeie neîndemânatică la treburile gospodărești. – Lat. nurus.
NORD s. n. sg. 1. Unul dintre cele patru puncte cardinale aflat în direcția stelei polare; miazănoapte. (Adjectival) Polul Nord. ♦ Nord magnetic = direcție în care se îndreaptă întotdeauna vârful unui ac magnetic. ◊ Loc. adj. De nord = nordic. 2. Parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc. așezată spre nord (1); ținut nordic. ♦ Popoarele, lumea etc. din aceste regiuni. – Din fr. nord, germ. Nord.
NORD-AMERICÁN, -Ă, nord-americani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Americii de Nord sau, p. restr., a Statelor Unite ale Americii sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Americii de Nord sau populației ei, privitor la America de Nord sau la populația ei; p. restr. care aparține Statelor Unite ale Americii sau populației lor, privitor la Statele Unite ale Americii sau la populația lor; originar din aceste ținuturi. – Nord + american. Cf. fr. nord-américain, germ. nord-amerikanisch.
NORD-COREEÁN, -Ă, nord-coreeni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Republicii Populare Democrate Coreene sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține nord-coreenilor (1) sau statului lor, privitor la nord-coreeni sau la statul lor. – Nord + coreean. Cf. fr. nord – coréen.
NECONVERTÍBIL, -Ă, neconvertibili, -e, adj. Care nu este convertibil; inconvertibil. – Ne- + convertibil.
NECONVINGĂTÓR, -OÁRE, neconvingători, -oare, adj. Care nu are putere de convingere. – Ne- + convingător.
NECOOPERATIVIZÁT, -Ă, necooperativizați, -te, adj. Care nu a fost integrat în sistemul de cooperativizare. [Pr.: -co-o-] – Ne- + cooperativizat.
NECOORDONÁRE, necoordonări, s. f. Lipsă de coordonare (1), imposibilitate de coordonare (1); incoordonare. [Pr.: -co-or-] – Ne- + coordonare.
NECOORDONÁT, -Ă, necoordonați, -te, adj. Care nu este pus de acord (cu celelalte părți sau în toate părțile sale). [Pr.: -co-or-] – Ne- + coordonat.
NECÓPT, NECOÁPTĂ, necopți, necoapte, adj. Care nu este bine copt; crud. ♦ (Despre fructe) Care nu a ajuns încă în stadiul de maturitate. ♦ Fig. Lipsit de maturitate, de experiență. – Ne- + copt.
NECORECTITÚDINE, necorectitudini, s. f. Lipsă de corectitudine; purtare sau faptă necorectă; necinste, șarlatanie, înșelătorie, incorectitudine. – Ne- + corectitudine.
NECORESPUNZĂTÓR, -OÁRE, necorespunzători, -oare, adj. Care nu este corespunzător, adecvat cu... – Ne- + corespunzător.
NECOVÂRȘÍT, -Ă, necovârșiți, -te, adj. (Înv. și reg.) Foarte mare, nesfârșit, imens. – Ne- + covârșit.
NECREDINCIÓS, -OÁSĂ, necredincioși, -oase, adj., s. m. și f. 1. (Om) care își calcă cuvântul dat; (om) infidel. 2. (Om) care nu se încrede (ușor) în ceva. 3, (Om) care nu crede în nici o doctrină religioasă; ateu; (om) care se abate de la dogmele unei religii, în special de la dogmele religiei creștine; eretic. ♦ Spec. (Înv. și pop.) Mahomedan; turc. – Ne- + credincios.
NECREDÍNȚĂ, necredințe, s. f. 1. Comportare necinstită, înșelăciune, trădare; lipsă de fidelitate; infidelitate. 2. Lipsă de credință religioasă; ateism; nerespectare a dogmelor bisericești; credință greșită, erezie. – Ne- + credință.
NECREZUT, -Ă, necrezuți, -te, adj. Care nu este de crezut, care nu se poate crede. ♦ Nemaipomenit, extraordinar. – Ne- + crezut.
NECRISTALIZÁT, -Ă, necristalizați, -te, adj. (Despre substanțe) Care nu prezintă o stare cristalină regulată; care nu a luat o formă precisă, potrivită; amorf. ♦ Fig. Care nu s-a închegat, nu s-a limpezit, nu s-a clarificat. – Ne- + cristalizat.