Toate definitiile

ELUCUBRAȚIÚNE s. f. v. elucubrație.

ELUCUBRAȚIÚNE s.f. v. elucubrație.

*elucubrațiúne f. (lat. elucubrátio, -ónis). Operă făcută cu multă muncă și veghere. Fig. Iron. Utopie, aberațiune, fantazie [!]: n´am timp s´ascult toate elucubrațiunile luĭ. – Și -áție.