Toate definitiile

ADĂPĂTOÁRE, adăpători, s. f. Loc unde se adapă animalele; jgheab sau instalație de adăpat. – Adăpa + suf. -ătoare.

ADĂPĂTOÁRE s. jgheab, troacă, uluc, (pop.) teică, (înv. şi reg.) scoc, (reg.) moldă, vălău, (Bucov. şi Transilv.) halău, (Munt., Olt. şi Ban.) piuă. (~ pentru vite.)

ADĂPĂTOÁRE, adăpători, s. f. Loc unde se adapă animalele; jgheab sau instalație specială pentru adăpat. – Din adăpa + suf. -(ă)toare.

adăpătoare f., pl. orĭ. Loc unde se adapă vitele (jgheab saŭ loc la rîŭ).

adăpătoáre s. f., g.-d. art. adăpătórii; pl. adăpătóri