Toate definitiile

OÁCHEȘ, -Ă, oacheși, -e, adj. 1. Cu pielea feței de culoare închisă și cu ochii, părul și sprâncenele negre; brunet, brun; p. ext. (despre pielea, tenul, capul omului) de culoare închisă, care bate în negru. ♦ (Rar; despre lucruri) De culoare închisă, care bate în negru. 2. (Despre oi) Cu pete negre în jurul ochilor. – Probabil ochi¹ + suf. -eș.

OÁCHEŞ adj. brun, brunet, negricios, tuciuriu, (rar) ţigănatic, ţigănos, (înv. şi pop.) smolit, (pop.) negriu, (reg.) negros, (Transilv.) bărnaci, (glumeţ sau ir.) balaoacheş. (Om ~; faţă ~.)

Oacheş ≠ bălai, blond

oácheș (oácheșe), adj. – 1. (Oaie) cu părul din jurul ochilor mai închis decît pe restul trupului. – 2. Brunet. – Mr. oacliș. Din ochi cu suf. -eș, cf. frunteș, coarneș, gureș (Pușcariu 1217; Tiktin; Candrea). În Banat, Olt. și Munt. (ALR, II, 5). S-a încercat să se explice acest cuvînt prin bg. *vakleš (Pascu, II, 183) sau vaklŭ „brunet” (Scriban); sau printr-o rădăcină oc- care ar însemna „brunet”, cf. oacăr (Pascu, Beiträge, 35). Der. ocheșică, s. f. (brunețică; oaie brumărie); ocheșea, s. f. (plantă, Tageles patula). Din rom. trebuie să provină mag. basika (Drăganu, Dacor., VII, 199), slov. vakeša, pol. bakieska.

oácheș, -ă adj. (mrom. oáchiș, ceĭa ce ar cere etim. ochĭ, adică „cu ochĭ negri vioĭ”, ca gureș d. gură. Cp. și cu bg. vaklúša, oaĭe cu ochĭ negri, d. vaklŭ, oacheș. Cp. și cu ung. vákás, breaz). Brun, cu păru și ochiĭ negri saŭ de coloare închisă. V. galeș.

oácheș (pop.) adj. m., pl. oácheși; f. oácheșă, art. oácheșa, pl. oácheșe