Caută
Traducere
Toate definitiile
RÓȘCOV, roșcovi, s. m. Mic arbore din familia leguminoaselor, originar din Arabia, cultivat în regiunea mediteraneană, cu frunze compuse, cu foliole eliptice, persistente, cu fructe (păstăi) lungi, dulci și comestibile (Ceratonia siliqua). ◊ Compus: roșcov-sălbatic = plătică. – Din bg. rožkov.
RÓŞCOV s. (BOT.; Ceratonia siliqua) (înv.) carub.
róșcov m. (d. roșcovă). Un pom mic înrudit cu salcîmu, originar din Arabia și care crește cultivat pin prejuru [!] Mediteraneĭ (ceratónia siliqua). – Și -vár (ChN. 2, 14 și 84. Munt. vest).