Toate definitiile

RESENTIMÉNT, resentimente, s. n. Sentiment ostil față de cineva, pornire împotriva cuiva provocată de amintirea neplăcerilor suportate; duÈ™mănie, ură, pică, resimțământ. – Din fr. ressentiment.

RESENTIMÉNT s. v. antipatie.

Resentiment ≠ sentiment

RESENTIMÉNT s.n. Sentiment ostil față de cineva, izvorât dintr-o nemulÈ›umire mai veche; ură, pică. [Pl. -te. / < fr. ressentiment, cf. lat. re – împotrivă + sentiment].

RESENTIMÉNT s. n. sentiment ostil față de cineva, izvorât dintr-o nemulțumire mai veche; antipatie. (< fr. ressentiment)

*resentimént n., pl. e (fr. ressentiment, d. ressentir, a simți pe urmă; it. risentimento. V. resimt). Aducere aminte despre o lovitură cu dorința de răzbunare: a păstra resentimentu uneĭ ofense.

resentimént s. n., pl. resentiménte