Toate definitiile

REPÚNE, repún, vb. III. Tranz. A pune din nou. – Re¹- + pune.

REPÚNE vb. a reaşeza. (A ~ la locul iniţial.)

REPÚNE vb. III. tr. A pune din nou. [P.i. repún. / < re- + pune].

REPÚNE vb. tr. a pune din nou. (după fr. reposer)

repúne (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. repún, 2 sg. repúi, 1 pl. repúnem, perf. s. 1 sg. repuséi, 1 pl. repúserăm; conj. prez. 3 să repúnă; ger. repunấnd; part. repús