Toate definitiile

REPUGNÁNȚĂ s. f. (Livr.) Dezgust, repulsie, aversiune. – Din fr. répugnance, lat. repugnantia.

REPUGNÁNŢĂ s. v. antipatie, aversiune, dezgust, greaţă, îngreţoşare, oroare, ostilitate, pornire, repulsie, resenti-ment, scârbă, silă.

REPUGNÁNȚĂ s.f. (Liv.) Silă, dezgust; scârbă, greață, aversiune. [Cf. fr. répugnance, lat. repugnantia].

REPUGNÁNȚĂ s. f. silă, dezgust; scârbă, greață, aversiune. (< fr. répugnance, lat. repugnantia)

*repugnánță f., pl. e (lat. repugnantia). Dezgust adînc, mare aversiune: a avea repugnanță de un lucru saŭ contra unuĭ lucru.

repugnánță (livr.) s. f., g.-d. art. repugnánței