Toate definitiile

PARACLISÉR, paracliseri, s. m. Persoană însărcinată cu paza unei biserici, îndeplinind și unele servicii la oficierea cultului; țârcovnic. – Paraclis + suf. -er.

PARACLISÉR s. (BIS.) 1. ţârcovnic, (reg.) clisiarh, clisier, crâsnic, pălămar, (Transilv.) făt, (Transilv. şi Bucov.) sfăt. (~ul se ocupă de îngrijirea unei biserici.) 2. v. dascăl.

paraclisiér și -sér m. (d. paraclis). Munt. Clisiarh, palamar, crîsnic, servitor saŭ și cîntăreț de biserică. – Vechĭ (lit.) și paraeclisiárh și paraclisiarh (mgr. paraekklisiárhis). V. țîrcovnic.

paraclisér (-ra-cli-) s. m., pl. paracliséri