Toate definitiile

PARACLISIÉR s. m. v. paracliser.

paraclisiér și -sér m. (d. paraclis). Munt. Clisiarh, palamar, crîsnic, servitor saŭ și cîntăreț de biserică. – Vechĭ (lit.) și paraeclisiárh și paraclisiarh (mgr. paraekklisiárhis). V. țîrcovnic.