Toate definitiile

ORNAMENTÁ, ornamentez, vb. I. Tranz. A împodobi, a înfrumuseța cu ornamente; a decora cu un motiv. – Din fr. ornamenter.

ORNAMENTÁ vb. 1. v. împodobi. 2. v. garnisi.

ORNAMENTÁ vb. I. tr. A înfrumuseța, a împodobi cu ornamente. [< fr. ornementer].

ORNAMENTÁ vb. tr. a înfrumuseța cu ornamente, a decora (1). (< fr. ornementer)

*ornamentéz v. tr. (fr. ornementer). Ornez, pun ornamente.

ornamentá (a ~) vb., ind. prez. 3 ornamenteáză