Toate definitiile
OCTÁNT, octante, s. n. 1. Instrument de navigație maritimă și aeriană sau care servește la măsurarea înălțimii aștrilor, a distanțelor lor unghiulare etc. 2. A opta parte din circumferința unui cerc sau dintr-o suprafață circulară. ♦ Fiecare dintre cele opt porțiuni din suprafața unui corp sferic, determinate de trei planuri perpendiculare care se intersectează în centrul corpului. – Din fr. octant.
OCTÁNT s.n. 1. Instrument folosit în navigația maritimă și aeriană pentru observarea înălțimii aștrilor și pentru măsurarea distanțelor lor unghiulare. 2. A opta parte a cercului; arc de 45 de grade. ♦ Fiecare dintre cele opt regiuni în care trei plane concurente, perpendiculare două câte două, împart spațiul. [< fr. octant, cf. lat. octans].
OCTÁNT s. n. 1. sector de cerc egal cu 45ș. ◊ fiecare dintre cele opt regiuni din suprafața unui corp sferic, determinate de trei plane concurente, perpendiculare două câte două. ◊ porțiune a globului egală cu 1/8 din suprafața sa totală. 2. instrument asemănător cu sextantul, dar având limbul de 45ș, pentru măsurarea înălțimii aștrilor și a distanțelor lor unghiulare. (< fr. octant, lat. octans)