Toate definitiile

NĂRUÍT, -Ă, năruiți, -te, adj. Dărâmat, surpat, prăbușit; spec. (despre construcții) ruinat. – V. nărui.

NĂRUÍT adj. 1. v. dărâmat. 2. căzut, prăbuşit, prăvălit, răsturnat. (Un gard ~.)

NĂRUÍT s. v. prăbuşire.