Toate definitiile

Novice ≠ veteran

NOVÍCE, novici, -ce, s. m. și f. 1. Persoană care abia a început să învețe ceva sau care a început de curând să activeze într-un domeniu; începător. ♦ (Adjectival) Care nu are experiența vieții. 2. Persoană care a intrat de curând într-o mănăstire și are de făcut un stagiu până la călugărie. 3. Spec. Marinar care face ucenicie. – Din fr. novice.

NOVÍCE s. v. debutant, începător.

NOVÍCE s.m. și f. 1. Persoană intrată de curând într-o mănăstire spre a se călugări. 2. Începător neexperimentat (într-o profesiune, într-un meșteșug etc.). [Cf. fr. novice, it. novizio, lat. novicius].

NOVÍCE s. m. f. 1. cel intrat de curând într-o mănăstire spre a se călugări. 2. începător într-un domeniu oarecare. (< fr. novice, lat. novicius)

* novíce adj., pl. tot așa (fr. novice, d. lat. novicius, d. nouvus, noŭ. P. formă. cp. cu factice). Începător, fără exercițiŭ, fără îndemînare: orator novice. Călugăr de curînd intrat într’o mînăstire catolică. Subst. Un novice.

!novíce adj. m., s. m., pl. novíci; adj. f., s. f. sg. și pl. novíce