Toate definitiile

NEREUȘÍT, -Ă, nereușiți, -te, adj. Care nu este reușit; neizbutit. ♦ (Substantivat, f.) Eșec, insucces. [Pr.: -re-u-] – Ne- + reușit.

NEREUŞÍT adj. 1. necorespunzător, neizbutit, nerealizat, nesatisfăcător, prost, slab, (fig.) stângaci. (O regie ~.) 2. v. eşuat.

* nereușít, -ă adj. Care nu șĭ-a ajuns scopu (n’a reușit), neizbutit, ratat. Sf., pl. e. Lipsă de reușită, neizbîndă, nesucces.

nereușít (-re-u-) adj. m., pl. nereușíți; f. nereușítă, pl. nereușíte