Toate definitiile

ERÁTIC, -Ă, eratici, -ce, adj. Care nu este fix. ◊ Bloc eratic sau stâncă eratică = bloc de piatră adus mai ales de ghețari și așezat în regiuni cu care nu are nimic comun din punct de vedere geologic. – Din fr. erratique, lat. erraticus.

ERÁTIC, -Ă adj. Care nu este fix; neregulat. ◊ Bloc eratic = bloc de piatră de dimensiuni mari, adus de ghețari și rămas într-un anumit loc în urma retragerii acestora. [< fr. erratique, cf. lat. errare – a rătăci].

ERÁTIC, -Ă adj. care nu este fix; rătăcitor, neregulat. ♦ bloc ~ = bloc de piatră de dimensiuni mari, adus de ghețari și rămas într-un anumit loc în urma retragerii acestora. (< fr. erratique, lat. erraticus)

*erátic, -ă adj. (lat. erráticus, rătăcitor, d. errare, a rătăci, a greși. V. eroare, rătăcesc). Med. Intermitent, iregular: frigurĭ eratice. Geol. Stîncă eratică, bloc eratic, care, pintr’o [!] cauză oare-care, se află dus departe de zăcămîntu luĭ natural.

erátic (care nu este fix) adj. m., pl. erátici; f. erátică, pl. erátice