Toate definitiile

EGALIZATÓR, -OÁRE, egalizatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care egalizează, care produce sau determină egalizarea. 2. S. n. Produs chimic care se adaugă în băile de vopsire pentru dispersarea, mărirea vitezei de pătrundere și fixarea colorantului. 3. S. n. Dispozitiv care reglează presiunea într-o conductă. – Din fr. égalisateur.

EGALIZATÓR, -OÁRE adj. Care egalizează. // s.m. 1. Amestec de rășină folosit în vopsitorie la netezirea și la obținerea unui luciu superior al peliculelor (2). ♦ Substanță folosită pentru a ușura pătrunderea unui colorant în țesătură. 2. Dispozitiv care reglează presiunea într-o conductă. [Cf. fr. égaliseur].

EGALIZATÓR, -OÁRE I. adj. care egalizează. II. s.n. 1. amestec de rășină folosit în vopsitorie la netezirea și la obținerea unui luciu superior al peliculelor (2). 2. produs chimic cu proprietăți de egalizare (3) a coloranților. 3. dispozitiv care reglează presiunea apei, a aburilor într-o conductă. 4. aparat electronic care permite, cu ajutorul unor filtre, obținerea calității maxime la înregistrare sau la redare a unui casetofon. (< fr. égalisateur, /II/ égaliseur, /II, 4/ engl. equalizing)

egalizatór¹ adj. m., pl. egalizatóri; f. sg. și pl. egalizatoáre

egalizatór² (aparat, substanță chimică) s. n., pl. egalizatoáre