Toate definitiile

DICASTÉRIE s. f. (Înv.) Tribunal bisericesc care judeca procesele de divorț. – Din ngr. dikastírion.

dicasteríe (-íi), s. f. – Tribunal spiritual sau ecleziastic. Gr. διϰαστήριος (Gáldi 171). Înv., sec. XVIII. – Der. dicasteriot, s. m. (membru al unui tribunal ecleziastic), din gr. διϰαστηριότης.

dicastérie f. (ngr. dikastirion, vgr. dikastérion). Vechĭ. Tribunal bisericesc în materie de divorț.

dicastérie (-ri-e) s. f., art. dicastéria (-ri-a), g.-d. dicastérii, art. dicastériei; pl. dicastérii