Toate definitiile

DEZERTÓR, dezertori, s. m. Militar care dezertează. – Din fr. déserteur.

DEZERTÓR s. (MIL.) (rar) fugit. (Un ~ de pe front.)

DEZERTÓR s.m. 1. Militar care dezertează. 2. Cel care părăsește în mod laș o misiune, un loc etc. [< fr. déserteur].

DEZERTÓR s. m. 1. militar care dezertează. 2. cel care părăsește în mod laș o misiune, un loc etc. (< fr. déserteur)

* dezertór m. (lat. desertor, d. desertus. V. deșert). Cel care dezertează, transfug.

dezertór s. m., pl. dezertóri