Toate definitiile

DEZAXÁ, dezaxéz, vb. I. 1. Tranz. A deplasa o axă din poziția ei normală. ◊ Refl. Osia s-a dezaxat. 2. Refl. Fig. (Despre oameni) A se abate de la linia normală de conduită; a-și pierde echilibrul moral (și mintal). – Din fr. désaxer.

DEZAXÁ vb. v. dezechilibra, tulbura, zdrun-cina.

DEZAXÁ vb. I. 1. tr. A schimba o axă din poziția ei obișnuită. 2. refl. (Fig.; despre oameni) A se dezechilibra, a se scrânti, a se sminti. [Cf. fr. désaxer].

DEZAXÁ vb. I. tr., refl. a(-și) schimba poziția astfel încât axa să nu mai fie în poziția ei obișnuită. II. refl. (fig.; despre oameni) a se dezechilibra (mintal), a se scrânti, a se sminti. (< fr. désaxer)

!dezaxá (a ~) (de-za-/dez-a-) vb., ind. prez. 3 dezaxeáză