Toate definitiile

DÁICĂ, daici, s. f. (Reg.) Dadă. – Din scr. dajka.

DÁICĂ s. v. lele, leliţă, mătuşă, ţaţă.

DÁICĂ, daici, s. f. (Olt., Munt.) 1. Gospodină, stăpâna casei. 2. Sora mai mare. (din sb. dajka, diminutiv al lui dadă; cf. dodă)

dáĭcă f., pl. ĭ și e (sîrb. dajka, dim. d. dada, dadă). Vest. Dadă: ce te mai osteneaĭ atîta, daĭcă? (CL. 1910, 5, 544).

dáică (reg.) (dai-) s. f., g.-d. art. dáicii/dáicăi; pl. daici