Toate definitiile
CÚTE, cute, s. f. Piatră de gresie pentru ascuțit uneltele tăioase (mai ales coasa); arcer. – Lat. cos, cotis.
CÚTE s. gresie, (reg.) arcer, (Ban.) brus. (~ pentru ascuţit coasa.)
cúte1 s.f. (reg.) 1. piatră de ascuțit coasa; gresie, piatră, arcer. 2. dunga din pâinea necoaptă; clisă. 3. canal pe coasta unui deal.
cúte2 s.f. (reg.) parte a cimpoiului, făcută din soc și vârâtă în carabă.
cúte3 s.f. (reg.) tutun făcut din frunze netăiate, pentru lulea.
cúte (cúte), s. f. – Piatră de ascuțit. – Megl. cuti. Lar. cos (Pușcariu 471; Candrea-Dens., 467; REW 2275; DAR) cf. it. cote (calabr. cute), sp. (Burgos) codón „piatră”, port. godo. Rezultatul rom. nu este normal: cōtem trebuia să dea *coate, ca florem › floare. Pare a se datora analogiei cu cuțit și ascuți.
cúte f. (lat. côs, côtis, cute; it. cote, pv. cot, vfr. couz, nfr. queux, queue. V. cuțit). Est. Gresie, peatră [!] de ascuțit. V. arcer, brus, masat, tocilă.