Toate definitiile

CANCI adv. (Arg.) (Absolut) deloc, nimic. – Din țig. kanč.

CANCI adv. v. nimic.

cánci adj. – Nimic, zero, absolut deloc (Arg.). Țig. kanč (Graur 133; Vasiliu, GS, VII, 106; Juillant 160).

CANCI adv. (Fam.) (Absolut) de loc, nimic. – Țig. kanč.

cáncĭ adv. (țig. kanč, „ceva”, în fraze negative „nimic”, ca fr. rien, nimic, d. lat. rem, lucru. Cp. și cu rus. kónče, fără greșală, absolut). Fam. Nimic, ĭoc: Aĭ banĭ? – Cancĭ!

canci (arg.) adv.