Toate definitiile

RADIOLOCÁȚIE, radiolocații, s. f. Detectarea și determinarea poziției unui obiect (în mișcare) față de un reper, cu ajutorul unor fascicule de unde electromagnetice emise, și transformarea acestora în semnale vizibile după reflectarea lor de către obiectul detectat. [Pr.: -di-o-] – Din engl. radiolocation, rus. radiolokațiia.

RADIOLOCÁȚIE s.f. Detectarea și determinarea poziției unui post de radioemisiune cu ajutorul a două sau a mai multor posturi de radiorecepție; radioreperaj. [Gen. -iei. / < engl., fr. radiolocation, rus. radiolokațiia].

RADIOLOCÁȚIE s. f. metodă care permite determinarea poziției unui obstacol prin reflectarea de către acesta a undelor electromagnetice; radioreperaj. (< rus. radiolokațiia, engl. radiolocation)

radiolocáție (-di-o-, -ți-e) s. f., art. radiolocáția (-ți-a), g.-d. art. radiolocáției; pl. radiolocáții, art. radiolocáțiile (-ți-i-)