Toate definitiile

BĂTĂIÁȘ, bătăiași, s. m. (Rar) Hăitaș². [Pr.: -tă-iaș] – Bătaie + suf. -aș.

BĂTĂIÁŞ s. v. hăitaş.

BĂTĂIÁȘ, bătăiași, s. m. (Rar) Gonaci, hăitaș. – Din bătaie + suf. -aș.

bătăĭáș m. (d. bătaĭe). Hăitaș, cel care gonește vînatu spre vînător.

bătăiáș (rar) s. m., pl. bătăiáși