Toate definitiile

BALANSÁRE, balansări, s. f. Acțiunea de a (se) balansa; legănare, balans, pendulare. – V. balansa.

BALANSÁRE s. balans, clătinare, legănare, oscilare, oscilaţie, pendulare.

BALANSÁRE s.f. Acțiunea de a (se) balansa; oscilare. [< balansa].

BALANSÁRE, balansări, s. f. Acțiunea de a (se) balansa; legănare, oscilare.

balansáre s. f., g.-d. art. balansắrii; pl. balansắri