Toate definitiile

VEȘTEZÍ vb. IV v. veșteji.

A se veştezi ≠ a-şi reveni, a se înviora

veștejésc și (est) -zésc v. tr. (d. veșted, ca netezesc d. neted, ĭar -jesc supt [!] infl. luĭ ș orĭ ca rătunzesc, -jesc). Fac veșted: soarele prea tare veștezește florile. Fig. Ofilesc: necazurile l-aŭ veștezit. Critic aspru, reprobez (după fr. flétrir): a veștezi purtarea unuĭ trădător. V. refl. Florile s´aŭ veștezit. – Vechĭ și P. P. și intr.: floarea veștezește.