Toate definitiile

VENÍRE, veniri, s. f. Acțiunea de a veni și rezultatul ei; sosire, apariție; prezentare; venită. ♦ Năvălire. – V. veni.

VENÍRE s. 1. v. sosire. 2. v. întoarcere. 3. intrare. 4. v. înfăţişare. 5. sosire, (fig.) coborâre. (~ serii.) 6. sosire. 7. v. dezlănţuire.

Venire ≠ plecare

veníre s. f., g.-d. art. venírii; pl. veníri

veníre f. Acțiunea de a veni. A doŭa venire saŭ a doŭa chemare (a oamenilor), a doŭa aparițiune a luĭ Hristos în fața oamenilor.