Toate definitiile

UTILITÁR, -Ă, utilitari, -e, adj. Care are scopuri utile (imediate), care pune pe primul plan utilitatea (imediată); preocupat de interese materiale. – Din fr. utilitaire.

UTILITÁR adj. practic, pragmatic, utilitarist. (O concepţie ~.)

UTILITÁR, -Ă adj. Referitor la utilitate, din punctul de vedere al utilității; preocupat de interese materiale. [< fr. utilitaire].

UTILITÁR, -Ă adj. referitor la utilitate, din punctul de vedere al utilității; preocupat de interese materiale. (< fr. utilitaire)

utilitár adj. m., pl. utilitári; f. utilitáră, pl. utilitáre

*utilitár, -ă adj. (d. utilitate; fr. -taire). Care consideră numaĭ utilitatea: morală utilitară. Subst. Un utilitar (utilitarist).