Toate definitiile

UMBRARUL-DOÁMNEI s. v. creţişoară.

UMBRÁR, umbrare, s. n. Adăpost împotriva arșiței soarelui oferit într-un loc deschis de crengile și de frunzele unui arbore sau ale mai multor arbori; p. gener. orice adăpost (special amenajat) împotriva arșiței. – Umbră + suf. -ar.

UMBRÁR s. (Olt.) şop. (Şedea sub un ~.)

umbrár (adăpost) s. n., pl. umbráre

umbrár n., pl. e. Adăpost de verdeață ca să facă umbră: un prînz supt [!] umbrar. V. lojă.