Toate definitiile

ULTRAMARÍN s. n. Colorant mineral sau sintetic obținut prin topirea unui amestec de caolin, carbonat de sodiu, cărbune de lemn și sulf, care are diverse culori după condițiile de preparare, cel mai cunoscut fiind de culoare albastră. – Din germ. Ultramarin, fr. ultramarine.

ULTRAMARÍN s. v. albăstreală.

ULTRAMARÍN s.n. Produs sintetic obținut prin topirea unui amestec de caolin, carbonat de sodiu, mangal și sulf, întrebuințat drept colorant albastru. [< fr. ultramarine].

ULTRAMARÍN I. adj. inv., s. n. (de) culoare albastră. II. s. n. colorant albastru obținut prin topirea unui amestec de caolin, carbonat de sodiu, mangal și sulf. (< germ. ultramarin, fr. ultramarine, /II/ Ultramarin)

ultramarín s. n.

*ultramarín, -ă adj. (ultra- și marin, de coloarea [!] măriĭ). Sineliŭ.