Toate definitiile

SCUMPÍ, scumpesc, vb. IV. 1. Tranz. A mări prețul unei mărfi, a vinde mai scump. ◊ Refl. pas. Se scumpise hârtia. ♦ Refl. (Despre oameni) A cere prețuri (mai) mari. 2. Refl. (Despre oameni) A se tocmi mult; a se calici, a se zgârci (când vinde sau cumpără ceva). – Din scump.

SCUMPÍ vb. 1. v. majora. 2. v. lăcomi. 3. a se zgârci, (reg.) a se hârsi. (S-a ~ şi a pierdut ocazia.)

A (se) scumpi ≠ a (se) ieftini

A scumpi ≠ a ieftini

scumpí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. scumpésc, imperf. 3 sg. scumpeá; conj. prez. 3 să scumpeáscă

scumpésc v. tr. (vsl. skompiti sen, a cruța, a se scumpi la ceva). Fac scump: seceta a scumpit grîu. V. refl. Mă fac scump: viața s’a scumpit. Mi se pare scump, nu vreaŭ să daŭ cît mi se cere: ĭerĭ m’am scumpit pentru doĭ francĭ, și azĭ am plătit îndoit.