Toate definitiile

SCUMP, -Ă, scumpi, -e, adj. 1. (Despre lucruri) Care se vinde sau se cumpără la un preț ridicat; costisitor; (despre prețuri) mare, ridicat. ♦ (Despre oameni) Care cere prețuri mari. 2. (Despre lucruri) Valoros, prețios, de preț. Daruri scumpe. 3. (Despre ființe) Foarte drag, iubit. 4. (Înv. și pop.) Zgârcit. ◊ Expr. (A fi) scump la vorbă = (a fi) tăcut. A fi scump la râs = a râde rar, a fi posac. A fi scump la vedere = a se arăta rar în societate, printre ceilalți oameni; a fi greu de găsit. ◊ (Substantivat) Leneșul mai mult aleargă, scumpul mai mult păgubește. – Din sl. skonpŭ.

SCUMP adj. v. adunător, ales, amănunţit, aparte, atent, cruţător, deosebit, distins, econom, meticulos, migălos, minuţios, păstrător, riguros, scrupulos, serios, strângător.

SCUMP adj., s. 1. adj. costisitor, (înv. şi reg.) bănos, (înv.) costător. (Lucruri ~.) 2. adj. preţios, rar, valoros. (Bijuterii ~.) 3. adj. bogat, luxos, preţios. (Haine ~.) 4. adj. v. exorbitant. 5. adj. drag, iubit, îndrăgit, (fig.) dulce. (Fiinţă ~.) 6. s. drag, iubit. (~ul meu!) 7. adj. drag, iubit, îndrăgit. (Imaginea ~ a copilăriei.)

SCUMP s., adj. v. avar, calic, zgârcit.

Scump ≠ ieftin

scump (-pă), adj. – 1. (Trans. de V.) Avar, zgîrcit. – 2. Care scumpește, care vinde scump. – 3. Costisitor. – 4. Prețios, de mare valoare. – 5. Iubit, drag. – Mr. scumpu, scumbu, megl. scǫmp. Sl. skąpŭ „avar” (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Byhan 330; Conev 77), cf. bg. skup, slov. skôp, ceh. skoupý, pol. skąpy. – Der. scumpătate, s. f. (înv., avariție, scumpete); scumpenie (var. scumpete), s. f. (înv., zgîrcenie; creștere a prețurilor); scumpet, s. n. (bijuterii, lucruri de preț); scumpi, vb. (a urca prețul; refl., a economisi); scumpeală, s. f. (creștere a prețurilor); scumpie, s. f. (înv., zgîrcenie; sinderică, oțetar, Rhus cotinus), din pol. skąpia (numele pare să se explice prin calitatea sa astringentă).

scump adj. m., pl. scumpi; f. scúmpă, pl. scúmpe

scump, -ă adj. (vsl. skompŭ, murdar, avar; rus. skupéc, pol. skapy, avar). Zgîrcit, avar: nu fi scump la tărîță și ĭeftin la făină (Prov.); scumpu maĭ mult păgubește, și leneșiĭ maĭ mult aleargă (Prov.). Care costă mult, costisitor: în acest oraș viața e scumpă. Prețios: petre scumpe (geme: diamante, rubine ș.a.). Foarte ĭubit: ĭubițiĭ meĭ copiiĭ. A fi scump la vedere, a te arăta rar în lume. Adv. Cu preț mare: a vinde scump. A-țĭ vinde scump viața, a ucide mulțĭ dușmanĭ pînă să fiĭ ucis de eĭ.