Toate definitiile

RĂRÍȘ, rărișuri, s. n. Loc în pădure unde copacii sunt rari. ♦ (La pl.) Ochiuri de apă în mijlocul stufărișului din Delta Dunării. – Rar + suf. -iș.

RĂRÍŞ s. v. rarişte, răritură.

Răriş ≠ desiş

răríș n., pl. urĭ ca desiș d. des). Rariște, parte pe unde pădurea e rară saŭ pe unde păru e rar: îșĭ astupa rărișurile c´un pĭeptene (VR. 1927, 6-7, 379).

răríș s. n., pl. răríșuri