Toate definitiile

RÍNĂ, rine, s. f. Jgheab prin care metalele și aliajele topite se scurg din cuptoare în oalele de turnare sau de transport. – Din germ. Rinne.

rínă s. f., g.-d. art. rínei; pl. ríne

rî́nă f., pl. inuz. ĭ (lat. *rena, pl. neutru îld. renes, rinichĭ, șale, coastă, d. ren, rênis. V. rinichĭ). Numaĭ în într´o rînă, pe o coastă: ședea culcat într´o rînă. – Și rîlă (nord) și rună (Cov.).