Toate definitiile

RÚPERE, ruperi, s. f. Acțiunea de a (se) rupe și rezultatul ei. ◊ Rupere de nori = ploaie torențială însoțită de descărcări electrice. ◊ Loc. Cu rupere de inimă = cu mare durere. ♦ Desfacere, descompunere. ◊ Ruperea emulsiei = desfacerea unei emulsii în cele două elemente componente. (Mat.); Teorii de rupere = teorii elaborate pentru a explica ruperea corpurilor solide deformabile supuse unor solicitări mecanice pe mai multe direcții. (Tehn.) Rupere de pantă = construcție (de beton, zidărie de piatră sau de lemn) între două porțiuni vecine ale unui canal, pentru evitarea eroziunilor. (Pop.) Ruperea prețului = fixarea prețului unei vânzări. – V. rupe.

RÚPERE s. 1. v. frângere. 2. v. spargere. 3. v. sfâşiere. 4. v. fracturare. 5. v. desfacere.

RÚPERE, rúperi, s.f. ~ Ruperea cablurilor. ◊ (Loc. adv.) Cu rupere de inimă. = ~ ◊ Ruperea prețului = fixarea prețului unei vânzări (prin tocmeală). Ruperea frontului = străpungerea liniei de apărare a inamicului. ♦ Încetare a unei acțiuni, curmare a unor raporturi, a unor legături, a unor negocieri. Ruperea cu romantismul de tip vechi.

rúpere s. f., g.-d. art. rúperii; pl. rúperi