Ultimele cuvinte cautate:
DefinitiiSinonimeAntonimeExtensie cautare direct din browser
DEXro - DEX Online - Dictionar Explicativ Roman
Caută

Toate sursele
Definitii
Sinonime
Antonime
Traducere

Roman - Englez - Dictionar Roman Englez
Englez - Roman Dictionar Englez Roman - Dictionar Englez Roman






Toate definitiile

rubín (rubíne), s. n. – Varietate de corindon. – Mr. rubine. It. rubino, prin intermediul ngr. ρουμπίνι. – Der. rubiniu, adj. (culoare de rubin, roșu).

RUBÍN, rubine, s. n. (Adesea fig.) Varietate de corindon foarte dur, de culoare roșie, care se găsește în natură cristalizată sau se obține sintetic, folosită ca piatră prețioasă. [Pr. și: rubinuri] – Din it. rubino, lat. rubinus, germ. Rubin.

RUBÍN s. (MIN.) (înv.) antrax, cărbune. (Inel de aur cu ~.)

RUBÍN s. v. rodiu.

RUBÍN s.n. Varietate roșie de corindon, foarte dur, folosită ca piatră prețioasă și în mecanica de precizie. [Pl. -ne, -nuri, (s.m.) -ni. / < it. rubino, lat. rubinus, cf. germ. Rubin].

RUBÍN s. n. varietate roșie de corindon, foarte dur, piatră prețioasă și în mecanica de precizie. (< it. rubino, lat. rubinus, germ. Rubin)

*rubín n., pl. e (ngr. rubini [d. it. rubino, care vine d. lat. ruber, roș] și rubi [d. fr. rubis]; germ. rubin, rus. rubin). Un fel de corindon roș aprins transparent (compus dintr´un oxid de aluminiŭ și un oxid metalic colorant) care constitue o peatră [!] prețioasă. Cînd bate în albastru, e maĭ scump și de cît [!] diamantu.

rubín s. n., pl. rubíne

RUBÍN, rubine, s. n. (Adesea fig.) Varietate de corindon foarte dur, de culoare roșie, care se găsește în natură cristalizată sau se obține sintetic, folosită ca piatră prețioasă. [Pr. și: rubinuri] – Din it. rubino, lat. rubinus, germ. Rubin.




RUBÍN s. (MIN.) (înv.) antrax, cărbune. (Inel de aur cu ~.)

RUBÍN s. v. rodiu.

RUBÍN s.n. Varietate roșie de corindon, foarte dur, folosită ca piatră prețioasă și în mecanica de precizie. [Pl. -ne, -nuri, (s.m.) -ni. / < it. rubino, lat. rubinus, cf. germ. Rubin].

RUBÍN s. n. varietate roșie de corindon, foarte dur, piatră prețioasă și în mecanica de precizie. (< it. rubino, lat. rubinus, germ. Rubin)

RUBÍN s.n. Varietate roșie de corindon, foarte dur, folosită ca piatră prețioasă și în mecanica de precizie. [Pl. -ne, -nuri, (s.m.) -ni. / < it. rubino, lat. rubinus, cf. germ. Rubin].

RUBÍN s. v. rodiu.

RUBÍN s. (MIN.) (înv.) antrax, cărbune. (Inel de aur cu ~.)


 
Copyright (C) 2004-2020 DEX online. Copierea definitiilor este permisa sub licenta GPL , cu conditia pastrarii acestei note | Termeni si conditii