Toate definitiile

REDUPLICÁRE, reduplicări, s. f. Acțiunea de a reduplica și rezultatul ei; reduplicație. – V. reduplica.

REDUPLICÁRE s. (FON.) reduplicaţie.

REDUPLICÁRE s.f. Acțiunea de a reduplica și rezultatul ei; reduplicație. ♦ Dublare, repetare. [< reduplica].

*reduplicațiúne f. (lat. reduplicatio, -ónis). Gram. Îndoire, repetițiune de litere, de silabe saŭ de cuvinte, ca vgr. té-tana, am întins, lat. té-tigi, am atins, rom. murmur, țur-țurĭ, tur-tur-ică, bor-bor-osesc, ta-ta, ma-ma. – Și -áție și -áre.

reduplicáre (-du-pli-) s. f., g.-d. art. reduplicắrii; pl. reduplicắri