Toate definitiile
RÉCTO s. n. invar. (în opoziție cu verso) Prima pagină a unei foi (scrise, tipărite etc.); pagina din dreapta a unei cărți, a unui manuscris etc. – Din fr., lat. recto.
RÉCTO s. v. faţă.
Recto ≠ contrapagină, verso
RECTO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) rect”. [Var. rect-. / < fr. recto-, cf. lat. rectum].
RÉCTO s.n. (op. verso) Prima pagină a unei foi (scrise, tipărite). [< fr., lat. recto].
RECTO1- elem. rect2(o)-. ()
RÉCTO2 s. n. prima pagină a unei foi (scrise, tipărite). (< fr., lat. recto)
*récto n. fără pl. (lat. recto, ablativu d. rectus, drept, în loc. recto folio, pe partea cuvenită a foiĭ). Prima față a uneĭ foĭ scrise orĭ a uneĭ medaliĭ. V. verso.
récto s. n., art. réctoul; abr. rș