Toate definitiile

RAJÁH, rajahi, s. m. 1. Titlu purtat de șeful statului în India antică, devenit mai târziu titlu princiar. 2. Persoană care poartă acest titlu. – Din fr. rajah.

RAJÁH s.m. Titlu purtat de un prinț feudal indian, conducător al unui ținut; cel care deține acest titlu. [Var. radjah s.m. / < fr. rajah, cf. hind. raja].

RAJÁH s. m. titlu purtat de un prinț feudal indian, conducător al unui ținut. (< fr. rajah)

rajáh s. m., pl. rajáhi