Toate definitiile

RADIOTELEMETRÍE s. f. Determinarea distanței dintre un obiect și un reper dat, folosind undele radio. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiotélémétrie.

RADIOTELEMETRÍE s.f. Determinarea distanței dintre un obiect și un reper dat cu ajutorul undelor electromagnetice. [Gen. -iei. / cf. it. radiotelemetria].

RADIOTELEMETRÍE s. f. determinare a distanței dintre un obiect și un reper prin unde radioelectrice. (< fr. radiotélémétrie)

radiotelemetríe (-di-o-, -me-tri-) s. f., art. radiotelemetría, g.-d. radiotelemetríi, art. radiotelemetríei