Toate definitiile

PUȘCÁȘ, pușcași, s. m. 1. Soldat înarmat cu pușcă. 2. Vânător. 3. (Înv.) Artilerist, tunar. – Pușcă + suf. -aș.

PUŞCÁŞ s. (MIL.) (înv.) puşcar, sineţaş. (~ trage o salvă de puşcă.)

PUŞCÁŞ s. v. artilerist, tunar, vânător.

pușcáș m. (ung. puskas). Vechĭ. Mold. Pușcar, tunar. Soldat dintr´un corp de 500 pușĭ supt [!] comanda mareluĭ armaș și care păzeaŭ pușcăriile. Azĭ. Om armat cu pușcă (vînător orĭ soldat).

pușcáș s. m., pl. pușcáși