Toate definitiile

PUTREZÍ, putrezesc, vb. IV. 1. Intranz. și refl. (Despre materii organice) A se descompune treptat sub influența bacteriilor de putrefacție; a se altera, a se strica, a se putregăi, a se putrefia. ♦ (Despre organe și țesuturi ale corpului) A se cangrena. ♦ (Despre construcții de lemn) A se ruina, a se dărăpăna, a se strica din cauza umezelii. 2. Intranz. Fig. A sta mult timp într-un loc sau într-un post, fără perspectiva unei schimbări; a stagna într-o activitate; a lâncezi. – Din putred.

PUTREZÍ vb. 1. a (se) descompune, (rar) a (se) putrefia, a (se) putregăi. (O materie organică ce a ~.) 2. v. cangrena.

putrezésc v. intr. (d. putred, ca mucezesc d. muced). Devin putred, putregăĭesc, mă descompun: carnea, lemnu a putrezit. Fig. Zac, rămîn mult timp într´un loc: a putrezi la închisoare, într´o funcțiune. – În Ban. -ăzésc. Vechĭ. -edesc și potredesc (Șez. 36, 8). Și azĭ în Maram. putrădesc.

!putrezí (a ~) (pu-tre-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. putrezésc, imperf. 3 sg. putrezeá; conj. prez. 3 să putrezeáscă