Toate definitiile

PÚRURI adv. (Înv. și pop.) Totdeauna, veșnic, mereu, neîntrerupt, în permanență. ◊ De-a pururi = (pentru) totdeauna, în veci. [Var.: púrurea adv.] – Probabil lat. purus.

PÚRURI adv. 1. v. continuu. 2. v. întotdeauna. 3. v. veşnic.

púruri, adv. – Totdeauna, veșnic. – Var. d(e-a) pure(a). Origine necunoscută. Lat. porro „înainte”, cu elementul -re obscur, care apare și în aiure(a) sau altminteri (Cipariu, Gram., 127; Meyer 346; Tiktin; Candrea), este dificil fonetic. S-a presupus și originea sl. (Cihac, II, 300); și lat. perpĕtuālis (Koerting 7070), care nu este posibil (Densusianu, Rom., XXXIII, 284); și lat. per hora, prin intermediul alb. përherë (Skok, Arch. Rom., VIII, 157; Capidan, RF, II, 282), care pare insuficient; și lat. *pororsus, în loc de prorsūs (Scriban); și lat. pūrus (Pușcariu 1411, REW 6864).

púrurea, púrurĭ și (Trans.) purúrea adv. (lat. *pororsus orĭ *pororsum, din provorsus, prorsus, de-a dreptu, absolut, ca aĭurea din aliorsum. Cp. cu purced din procedo). Vechĭ. Azĭ solemn. Tot-de-a-una, mereŭ, perpetuŭ: Dunărea curge pururea, acum și pururea și în veciĭ vecilor.

púruri/púrurea adv.

de-a púruri/de-a púrurea loc. adv.